ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Pagina 1 din 15 1, 2, 3 ... 8 ... 15  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Joi Ian 17, 2013 9:08 am

Lupte ca în război se dau şi împotriva sufletului unei Ţări.
Dacă o Ţară pierde o luptă în război mai poate salva câte ceva.
Dacă o Ţară pierde o luptă dată împotriva sufletului său nu mai are ce spera.
ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL!

Sufletul României reprezintă tot ce are tangenţă cu structura noastră intelectuală, afectivă şi simbolică.
Alcătuiesc sufletul României:
- viziunea noastră despre lume;
- atitudinea noastră în faţa vieţii şi a morţii;
- modul de a relaţiona unii cu alţii;
- atitudinile noastre morale (coduri de comportament, precepte);
- religia noastră creştin ortodoxă;
- limba română.
Sufletul României, sufletul românesc, e structura noastră de rezistenţă. El ne-a permis să dăinuim 2.000 de ani şi ne va asigura în continuare dăinuirea. Datorită lui suntem ce-am fost şi vom fi ce suntem.
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Joi Ian 17, 2013 9:33 am

DE CE SĂ LUĂM ATITUDINE?

Ţara, viitorul ei şi al nostru ne privesc pe toţi.

Nu e uşor să iei atitudine pentru că vei fi copleşit cu tot felul de invective şi nu numai...

Cineva trebuie totuşi s-o facă.
Viaţa e o luptă. Cine nu luptă nu merită să trăiască.

Renunţarea la tăcere e o datorie pentru că în prezent a tăcea înseamnă a trăda.
Renunţarea la tăcere mai înseamnă şi refuzul terfelirii a tot ce e românesc.

Nu trebuie să ne lase indiferenţi o Românie ale cărei valori sunt călcate în picioare.

Cel care ia atitudine este un element esenţial în mecanismul redresării unei Naţiuni. El este simbolul ireproşabil de care se teme o lume coruptă.
Cel care ia atitudine e prezent, hotărât, motivat şi aducător de speranţă în marasmul organizat în care trăim.

Afirmarea hotărâtă a propriului punct de vedere în sensul apărării valorilor noastre naţionale, a identităţii noastre este un act simplu şi onorabil. Ea reprezintă exteriorizarea sentimentelor celor mai profunde de apartenenţă la Naţiunea noastră. Ea este totodată o reacţie, un contraargument la teze antiromâneşti şi false ideologii.

Transmiterea unui mesaj pe un sait nu e anodină, aceasta înseamnă transmiterea părerilor proprii, a argumentelor proprii, te faci auzit într-un „schimb” de idei.

Nu trebuie să-ţi strigi sus şi tare părerile ci trebuie să convingi. Argumentarea eficientă se face într-un limbaj corect, clar, civilizat şi potrivit temelor abordate.

Puterea argumentaţiei e dată şi de puterea convingerilor. Trebuie să-ţi iubeşti sincer Ţara şi Neamul şi să doreşti să transmiţi mai departe moştenirea de la strămoşi în ciuda tuturor loviturilor pe care le primeşti. N-ai nevoie de violenţă ci de forţă.

Pârvu Ana Maria
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Joi Ian 17, 2013 9:55 am

PANSEURI

Să speri şi să lupţi până la capăt este o datorie.

În apărarea Patriei curajul îi face egali pe cei bogaţi şi pe cei săraci, pe cei mari şi pe cei mici.

Sufletul lui Dumnezeu, sângele Patriei, devotamentul Familiei!

Fără demnitate şi fără onoare viaţa e o moarte zilnică.

Nu ataca primul, dar dacă eşti atacat apără-te cu îndrăzneală.

Dacă eşti cinstit, muncitor şi econom poţi avea încredere în viitor.

O Ţară este fericită când există înţelegere şi unitate între locuitorii ei.

Popescu Angela
_________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Dum Ian 20, 2013 7:56 am

IUBESC, CÂNT ŞI CRED
de Théodore Botrel

Rătăcind singur şi întristat
Prin codrul întunecat,
Am strigat pătimaş:
Viaţa-i tristă-n ţară şi-n oraş!
Ecoul mi-a răspuns: aş!

Ecoule, aici traiu-i greu şi nu mă încântă!
Şi cu vocea-i ce spre zări se avântă
Ecoul mi-a răspuns: cântă!

Ecou, ecou din pădurea deasă şi verde,
Povara crucii ce-o port mă apasă, mă pierde.
Ecoul mi-a răspuns: crede!

Deznădejdea în mine înmugureşte,
Trebuie să plec unde soarele asfinţeşte?
Ecoul mi-a spus: iubeşte!

Am urmat îndemnul ecoului sfătos
Şi cu siguranţă n-am negreşit.
Iubesc, cânt, sunt credincios
Şi alături de ai mei sunt fericit!

Traducere de Pârvu Ana Maria
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Dum Ian 20, 2013 8:26 am

MANIFEST

Suntem tineri care au ales să se ridice şi să fie în prima linie.

Suntem tineri care între delăsare, renunţare şi Thermopyle ar alege mai degrabă Thermopyle.

Suntem tineri care îşi petrec vara vacanţele şi concediile în corturi, care fac lungi ascensiuni pe munte, care învaţă arte marţiale.
Suntem tineri cărora le place efortul, sudoarea şi depăşirea de sine.

Suntem tineri care apreciază cultura noastră naţională, trecutul nostru de luptă, Ţara şi frumuseţile ei.

Suntem tineri care refuză distrugerea ca viitor al generaţiei lor şi ca orizont al Naţiunii noastre.

Suntem tineri care pun mai presus de bunurile lumeşti credinţa în Dumnezeu.
Suntem tineri care pun mai presus de reuşita personală dăruirea de sine.
Suntem tineri care preferă performanţei economice dimensiunea eroică a vieţii.

Suntem tineri care refuză drogurile, perversiunile sexuale şi imoralitatea în general.
Vrem să înfruntăm în deplină cunoştinţă de cauză relele societăţii noastre şi să ne privim destinul drept în ochi.

Suntem tineri care au ales să rămână alături de Naţiune şi să construiască împreună cu ea viitorul Patriei noastre.

Suntem tineri care înţeleg să transmită un mesaj clar tuturor celor care ne decid soarta peste capul nostru: suntem ce-am fost, vom fi ce suntem!

Suntem tineri ca tine, fii ca noi!
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Mar Ian 22, 2013 7:15 am

NOI

Viitorul Naţiunii noastre depinde şi de acţiuni constructive.
Prin acţiuni constructuive ne vom asigura structuri socio-economice puternice şi un suflet viguros.
Datorită acţiunilor constructive ne vom putea apăra.
Un bun soldat trebuie să fie bine clădit fizic şi moral.

Acţiunile constructive nu lipsesc, dar nu toate dau rezultate.
Nu putem pune în practică proiecte importante pentru că nu avem o viziune de ansamblu.
Există o mulţime de devotamente izolate şi puţine eforturi colective bazate pe principii comune.
În majoritatea cazurilor interesul naţional e pierdut din vedere.
Specialiştii s-au închis în sfera profesiilor lor, marele capital a pactizat cu străinătatea, cei mai mulţi politicieni sunt preocupaţi doar de interesele lor, cei amăgiţi de speranţe deşarte trec graniţa ca şi când Patria nu ar mai însemna nimic.
Această dezordine trebuie să înceteze.

Învăţătura creştin ortodoxă ne arată ierarhia firească a valorilor, ordinea superioară după care trebuie să ne organizăm pentru a trăi şi progresa sănătos.
Însuşirea acestei învăţături ne va da un ţel şi o direcţie de evoluţie.
Înarmaţi cu o profundă înţelegere a lucrurilor, nu ne va mai trebui decât un pic de mândrie pentru a ne stimula devotamentul.

Mândria e una din virtuţile de care se încearcă să fim lipsiţi.
Un Popor poate trăi în sărăcie, dar nu poate trăi fără mândrie.
Pentru a fi mândri e de ajuns să ştim cine suntem.

Sursa demnităţii noastre e în istoria noastră.
Avem un trecut glorios.
Strămoşii au împiedicat ca înfrângerile să fie ireparabile şi pe cele mai multe le-au transformat în victorii.
Suntem totodată un Neam care nu a încălcat drepturile nimănui.
Persecutaţi adesea, nu am fost niciodată persecutori.
Astăzi singura dezonoare ar fi să ne judecăm greşit noi înşine.

Să ne însuşim învăţătura creştin ortodoxă ca să dăinuim, să ne cunoaştem istoria că să putem continua lucrarea înaintaşilor, să ne îndeplinim exemplar îndatoririle profesionale, sociale şi familiale, să promovăm ce ne uneşte, să ne păstrarăm religia, limba, cultura şi tradiţiile şi nimic nu va fi mai frumos ca ziua de mâine.

Popescu Angela
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Joi Ian 24, 2013 4:42 am



HORA UNIRII
de Vasile Alecsandri

Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inimă română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!

Iarba rea din holde piară!
Piară duşmănia-n Ţară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori şi omenie!

Măi muntene, măi vecine,
Vină să te prinzi cu mine
Şi la viaţă cu unire,
Şi la moarte cu-nfrăţire!

Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi şi la durere.
Unde-s doi, puterea creşte
Şi duşmanul nu sporeşte!

Amândoi suntem de-o mamă,
De-o făptură şi de-o seamă,
Ca doi brazi într-o tulpină,
Ca doi ochi într-o lumină.

Amândoi avem un nume,
Amândoi o soartă-n lume.
Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
În noi doi un suflet bate!

Vin’ la Milcov cu grăbire
Să-1 secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,

Şi să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frăţească
Pe câmpia românească!


avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Lun Feb 04, 2013 1:48 pm

ISTORIE ŞI PATRIOTISM

Poate fi spectacol mai surprinzător ca acela al Poporului nostru luptând pentru viaţa sa după ce s-a lipsit singur de cele mai bune mijloace de apărare?
Ne era necesară o administrare mai bună a patrimoniului şi o cultivare mai puternică a patriotismului.
Nu am făcut nimic din toate astea.
Puţini au procedat ca noi.
Cu trecerea timpului pericolele la care ne expunem se înmulţesc.
E nevoie de un program de protejare a fiinţei noastre naţionale.

Toţi ar trebui să medităm la ce spunea Montesquieu: „Popoare au căzut [...] în ruină şi servitute pentru că s-au neglijat pe ele însele.”
Să ne neglijăm pe noi înşine înseamnă înainte de toate s-o rupem cu istoria, cu strămoşii, cu sursa întremătoare a virtuţilor noastre şi cu efortul continuu de realizare a idealului naţional.

Istoria nu păstrează trecutul în stare de materie inertă, sterilă. Ea păstrează şi transmite viaţa, ea e un multiplicator al forţelor. Prin ea virtuţile şi energiile înaintaşilor se adaugă virtuţilor şi energiilor celor vii.
Fără istorie am păstra în sufletele şi minţile noastre tendinţe vagi, vestigii aproape informe ale vieţii şi eroismului de odinioară. Moştenirea trecutului s-ar rezuma astfel doar la patrimoniul material.
Istoria e trecut şi tradiţie adunate şi condensate. Toată comoara pe care ea a strâns-o o oferă minţilor noastre şi ne face stăpâni pe patrimoniul nostru spiritual. Datorită ei la transmiterea patrimoniului material se adaugă transmiterea sufletului.

Istoria face conştiinţă, ideal şi voinţă din ceea ce nu era decât vestigiu aproape şters, tendinţă sau instinct. Ea ne stimulează eroismul, trezeşte în noi întreaga virtute ereditară şi impune imperativ conştiiţelor noastre voinţa strămoşilor.
Într-adevăr, prin idealul pe care-l menţine, prin viziunea pe care ne-o dă asupra ţelului colectiv, istoria ne asigură continuitatea generaţiilor.
Orb să fii să nu vezi că istoria e totul în viaţa unui popor!

Omul nu dă forţă faptelor sale decât dacă le leagă unele de altele ca pe verigile unui lanţ. Dar aceasta nu se poate realiza decât printr-o gândire directoare, printr-un ideal ce cuprinde întregul plan al unei vieţi.
Un Popor nu are unitate şi vigoare fără continuitate în acţiunea generaţiilor.
Sarcina unui Popor e de a-şi închide activităţile în tiparele sau formele care-i sunt specifice şi de a face ca aceia care au fost să arate calea de urmat celor ce sunt.

Dar cum să nu vezi rolul istoriei? În efortul generaţiilor spre acelaşi ţel, ea păstrează viziunea ţelului şi gândirea directoare, idealul, ea dezvăluie cum s-a dezvoltat trecutul.
Din ansamblul faptelor strămoşilor, din hotărârile lor, din atitudinile lor în familie, în muncă şi în momente grave, se degajă o gândire, o intenţie continuă, care e tradiţia.
Istoria îşi însuşeşte această gândire, o aduce în sufletele tuturor creând lumina şi forţa care ordonează activităţile nenumărate ale unui Popor spre împlinirea destinului său.

Admiţând acest rol al istoriei, şi nu putem să nu-l admitem, situaţia noastră prezentă ne apare într-o lumină întunecată.
Cine s-ar mai putea mira că viaţa noastră actuală seamănă cu ceva dezarticulat?
Mulţi dintre noi, cunoscând doar prezentul, nu se consideră parte a eternităţii Neamului, ci un moment izolat, o verigă ruptă.
Alţii şi-au închis cunoaşterea trecutului nostru în câteva formule lipsite de substanţă şi de ferment generos.
Învăţarea istoriei naţionale se impune ca o necesitate salvatoare.

Cultivarea patriotismului e o acţiune îndelungată şi grea, e constant o gigantică luptă între bine şi rău, între adevăr şi minciună.
Există printre noi oameni care se tem ca de o calamitate de revenirea la viaţă a sentimentului naţional.
Patriotismul atinge toate anarhiile, toate formele de egoism.
În ochii dezrădăcinaţilor, apaticilor şi fricoşilor promotorii patriotismului vor apărea întotdeauna ca persoane supărătoare, inoportune.
Datoria noastră e să acceptăm acestă luptă şi să punem Neamul, Ţara mai presus de orice.
Cauza patriotismului va trebui să dispună de destulă constanţă şi de destulă forţă pentru a înfrânge inerţia şi interesul.

Pentru a ne decide să facem acest efort să ne reamintim ce responsabilităţi avem.
Facem parte dintr-o frăţie românească.
Pentru românii din Ţările învecinate România e Patria de suflet.
Noi le susţinem voinţa de a exista.
Tresăririle noastre de mândrie le provoacă o puternică hotărâre de a fi.
Lipsa noastră de reacţie la rău îi lasă fără speranţă.

Noi, românii din România, răspundem de soarta tuturor românilor.
În prezent se pare că suntem pentru fraţii noştri de Neam din exterior un viu motiv de nelinişte.
Ei măsoară mai bine ca noi mărimea pericolelor care ne ameninţă pe toţi şi se întreabă îngrijoraţi dacă avem destulă energie pentru a învinge puterile morţii care se încrâncenează împotriva noastră.

Popescu Angela
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Lun Feb 11, 2013 1:17 pm

VOINŢĂ, ENERGIE, CARACTER, PERSEVERENŢĂ

- I -

Era în anul 271 d.H..
Roma părăsise Dacia lăsând-o în mâinile barbarilor.
Ce vor face năvălitorii? Se întrebau neliniştiţi înaintaşii noştri.
Invazia ameninţa bazele întregii lor existenţe: credinţă, limbă, cultură.
Roma plecase, nu se mai putea conta pe ea.
Poporul rămas, format din daci romanizaţi, coloni romani şi veterani ai legiunilor care au apărat Dacia, era roman prin afinitate sau origini.
Şi atunci, ca şi acum scepticii, defetiştii, partizanii lui „la ce bun” repetau mereu ca o moară stricată: „La ce bun să rezistăm?”.

Adepţii lui „la ce bun” nu au fost ascultaţi.
Mândri de originile lor, strămoşii au acceptat fără ezitare costul eforturilor şi sacrificiilor pe care trebuiau să le facă pentru a-şi păstra identitatea.
Credinţa, limba şi cultura au fost apărate.
Aşa cum am procedat atunci aşa vom proceda mereu timp de două mii de ani.
Spre dezamăgirea defetiştilor noştri din toate timpurile am decis că vom rămâne ce-am fost şi că vom fi ce eram.

Un fiu nu-şi poate renega părinţii.
Românii de azi nu pot privi pericolele care le ameninţă Ţara şi Neamul fără o strângere de inimă.
Românii de ieri nu puteau renunţa la originile lor, la ce erau fără durere în suflet.
E de ordin sentimental.
Aşa a fost mereu, oriunde şi are pentru comportamentul Popoarelor o mare valoare pasională.
Toate acestea se gândesc mai puţin, se simt mai mult şi au un rol considerabil în viaţă.

Hotărârea eroică a strămoşilor de a rezista se poate rezuma în două propoziţii.
Să rămână români din mândrie de Neam şi de istorie.
Să rămână români ca să rămână creştini.

- II -

Trăim de două mii de ani o istorie unică în lume.
Efortul nostru de a ne apăra viaţa, sufletul, drumul pe care l-am parcurs spre libertate politică şi naţională, spre unitate, munca tenace pentru a ne crea instituţiile necesare existenţei noastre ca popor o confirmă.

Succesul în viaţă al unui om depinde mai mult de voinţă, de energie, de caracter şi de perseverenţă decât de inteligenţă şi de noroc.
Vedem zilnic cât de mult ne poate afecta viitorul un „da” sau un „nu” spus muncii, disciplinei şi moralei.
Depinde de un act de voinţă, acordat sau refuzat, ca să ne realizăm ca oameni şi creştini.
La fel şi cu un popor.
Istoria ne învaţă că existenţa unei Naţiuni depinde de Dumnezeu şi de voinţa ei.
Pentru o Naţiune de oameni hotărâţi nu există obstacole.
Un Popor îşi clădeşte istoria cum un om îşi clădeşte viaţa.
Popoare puternice, popoare de caracter sunt popoarele care au trebuit să lupte pentru viaţa lor.
Dacă Naţiunea noastră mai are încă un admirabil capital de energie şi de sănătate morală, ea îl datorează grelelor încercări prin care a trecut şi suferinţelor îndurate.

E totuşi necesar să ne întărim motivele de a fi.
Pentru aceasta s-ar impune un sistem social de solidaritate naţională.
Statul nostru nu trebuie să mai lăse niciun român în voia soartei.

Să nu căutăm vinovaţi.
Să încercăm mai degrabă să învăţăm să ne iubim creştineşte şi să ne întrajutorăm. E mai practic.
Să ne bazăm mai puţin pe sprijinul altora şi mai mult pe noi înşine.
Un copac nu trăieşte din proptelele care i se pun, ci din vigoarea sevei sale.
Un Popor există pentru că a ştiut să-şi dea o structura psihică, morală, pentru că-şi păstrează intactă voinţa de a trăi şi pentru că-şi foloseşte viaţa pentru a-şi organiza existenţa.

Ne trebuie conducători buni.
Niciun Popor nu poate trăi fără ei.
Dar un conducător e înainte de toate om.
Să fim deci oameni întregi, nu jumătăţi de oameni.

Virtutea nu apare de la sine. Ea nu se crează într-o clipă, ea nu e de vânzare la piaţă. O făurim încet, greu noi înşine.
Să avem cultul disciplinei, al voinţei, al înfrânării.
Să fim mai presus de orice creştini.
Dacă vreodată cele mai rele decepţii ne vor asalta, dacă vom fi ispitiţi să lăsăm totul baltă, unde vom găsi forţa de a merge mai departe dacă nu în credinţă?
Vom afla astfel că putem să ne privim cu încredere viitorul de români şi de ortodocşi pentru că Dumnezeu îi ajută pe cei cred în El.

Tomescu Ionuţ
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Mier Feb 20, 2013 11:46 am

Regionalizarea şi descentralizarea crează state în stat.
România: DA!
Regionalizare şi descentralizare: NU!
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Mier Feb 27, 2013 10:09 am

SĂ ALEGEM CURAJUL DE A TRĂI!

-I-

Problema naţională va exista cât timp va exista şi Poporul nostru.
Ne-am confruntat mereu cu adversari mai puternici ca noi.
A fi sau a nu fi a fost, în concizia ei tragică, formula vieţii noastre.
Un mod bun de abordare a problemei naţionale e apărarea fermă a tot ce e românesc.

În ultimii douăzeci şi trei de ani problema naţională a fost ignorată.
Ideea românească, sentimentul românesc sunt în regres.
Martori sunt Ţara şi sufletele noastre.
Un Neam care se neglijează pe sine nu imprimă Ţării pecetea sufletului său.
Ce am făcut cu chipul blând al României?

La sate obiceiurile care încep să apară în stilul caselor, în îmbrăcăminte, în viaţa de familie sunt străine de tradiţiile noastre.
La oraşe aspectul şi limbajul comerţului, reclamele, clădirile noi nu au nimic românesc.

Ne rămâne, e adevărat, reduta sufletelor noastre dar şi ea se clatină.
Sunt tot mai mulţi cei care nu mai păstrează în inimile lor decât urme vagi ale ideii naţionale, ale idealului românesc, ale datoriei de român.
Într-o zi am pus o întrebare simplă elevilor mei: „Ce e un român?” şi ei mi-au răspuns: „E o persoană care nu ştie cine e.”
Elevii mei mi-au relevat imprecizia, confuzia noastră în chestiuni vitale.
Şi câte atitudini, câte slăbiciuni nu ne arată ce suflet şovăielnic avem!

-II-

Principalul barometru al vieţii noastre naţionale e starea limbii române, legătura ei cu inimile noastre.
A crescut numărul celor care vorbesc şi scriu mai bine româneşte, dar a crescut şi numărul celor care nu se mai simt ataşaţi de română.
Ar trebui să luăm în serios acest avertisment.
Se pare că limba noastră maternă e impinsă pe un loc secund.

Avem o viaţă economică anapoda.
De douăzeci şi trei de ani repercusiuni teribile au adus în aproape fiecare cămin suferinţă şi chiar mai mult decât suferinţă, umilinţă.
Ignorarea fenomenală a raporturilor dintre economic şi naţional ne afectează nu doar viaţa materială, ci şi demnitatea şi libertatea.

Răul nostru are un nume: disoluţia sentimentului naţional.
E uluitor că s-au găsit unii care să spună că dăm dovadă de „naţionalism excesiv” când de fapt ne-am abandonat idealurile şi am frânt aripile aspiraţiilor noastre.
Ideea de Naţiune, ideea de Stat românesc, de Ţară nu mai sunt un imperativ viu pentru o parte dintre noi.
Am devenit un Popor care nu mai ştie ce vrea şi încotro se îndreaptă.
Şi niciun Popor care şi-a pierdut busola nu a putut să-şi dea o viaţă coerentă, dreaptă şi viguroasă.

-III-

Evoluţia actuală a Europei şi a lumii e neliniştitoare.
Niciodată sufletul şi viaţa nu ne-au fost mai ameninţate. Dar cu ameninţări mari ne-am confruntat mereu.
Lupta strămoşilor noştri cu puhoiul migrator, după părăsirea Daciei de către romani, a fost dură.
Cine, în 271 d.H., ar fi pariat pe viitorul nostru? Şi totuşi nu am pierit.

Se fac simţite în exterior o dictatură economică şi o atmosferă politică puţin favorabile. Dar trebuie să considerăm asta o fatalitate mai presus de virtutea defensivă a unui Popor dârz, decis să reziste? Nu! În faţa acestor agenţi ai disoluţiei ceea ce se poate vedea sunt forţe de reacţie inactive, funcţii de veghe pe care conducătorii noştri nu le exercită şi sentimente naţionale care nu sunt cultivate.

Suntem în posesia unor comori inestimabile: o cultură originală şi o religie capabilă prin debordanta sa bogăţie spirituală să formeze oameni virtuoşi, familii puternice şi un Neam omogen.
Ce ne împiedică să le cerem legal, paşnic conducătorilor noştri să-şi facă datoria faţă de Neam şi de Ţară?
Ce ne împiedică să luăm din cultura noastră, din credinţa noastră creştin ortodoxă tot ce ne pot oferi?

-IV-

Nu e practic să rămânem români, nu merită osteneala, se vor grăbi să spună unii.
Dintre miracolele trecutului, miracolul românesc nu e cel mai răsunător, dar e neîndoielnic cel mai emoţionant şi nu există oameni generoşi pe care să nu-i impresioneze.
Nu se poate contesta frumuseţea morală a unui Popor care prin dârzenie, statornicie şi voinţă şi-a refăcut Statul şi unitatea după două mii de ani de istorie vitregă.

Să rămânem români ne e realmente util din punct de vedere material.
Ce mai păstrează Ţăra noastră din originalitatea sa românească reprezintă un capital turistic considerabil.
Prin refacerea specificului nostru naţional va creşte şi capitalul turistic.
Turismul nu e singurul domeniu pe care refacerea specificului nostru naţional îl poate ajuta să se dezvolte.
Români profund, români până în străfundul sufletului, ni s-ar întâmpla ce i se întâmplă oricărui Popor care îşi păstrează identitatea, am deveni creatori de produse industriale şi artistice originale cu mare căutare pe piaţă.
Calculaţi locurile de muncă şi sumele enorme pe care le-am pierdut pentru că nu ne-am condus afacerile cu simţ patriotic sau măcar cu bun-simţ!
Dacă trăim greu, nu e din cauză că am fost prea români, ci pentru că nu am fost destul de români.

-V-

Nu nu ne putem în schimba destinul în bine fără o doctrină organică.
Trebuie să ştim care e sensul efortului nostru în istorie.
Trebuie să ştim cum să ne consolidăm Statul şi cum să ne asigurăm viitorul.
Trebuie să ştim ce să vrem şi ce să facem.
După ce ne-am creat doctrina va fi necesar să ne-o înfăţişăm clară, imperativă, entuziasmantă.
Cuvântul nostru de ordine să fie: români în România.

-VI-

E un fenomen social curent într-o Ţără dominată ca o parte a populaţiei să pactizeze cu străinii.
Se pare că un astfel de rol a fost atât de dorit de unii că nici nu vor să mai audă de altceva.
Îi rugăm pe aceşti oameni să ni se alăture într-un efort general de propăşire.

O mare responsabilitate le revine gânditorilor, scriitorilor, publiciştilor, artiştilor.
Nu pledăm pentru înregimentărea intelectualităţii sub drapelul naţional, deşi e de dorit. Ar fi însă excesiv dacă am dori ca unii intelectuali să nu mai susţină cosmopolitismul, laicizarea şi imoralitatea?
În momente grele, ca acum, nu ar fi de datoria intelectualilor noştri ca, uneori, să coboare în for pentru a ajuta Poporul să-şi rezolve problemele de viaţă colectivă?

-VII-

Nu ne poate fi indiferent nouă, ca ortodocşi, că suntem un Popor mare sau un Popor mic, un Popor sclerozat, demn de dispreţ sau un Popor robust şi mândru.
Când ne lăsăm viaţa publică să se degradeze, când părem că nu putem face din Ţara noastră un Stat puternic, când în faţa adversităţilor luăm o atitudine resemnată dezminţim vitalitatea şi demnitatea ortodoxismului nostru.

Credinţa noastră creştin ortodoxă ne învaţă smerenia faţă de Dumnezeu şi supunerea faţă de autorităţile legitime, nu slugărnicia, servitutea, închinarea la arginţi, imoralitatea abjectă, tăcerea laşă.
Nicio altă credinţă nu a arătat omului, ca ortodoxia, măreţia lui de purtător al chipului lui Dumnezeu.
Să nu trăim în genunchi, să ne ridicăm, să ne apărăm paşnic, dârz, perseverent fiinţa naţională şi sufletul.
Între a dispărea resemnaţi şi a trăi curajos să alegem curajul de a trăi.

Pârvu Ana Maria
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Joi Mar 14, 2013 9:34 am

LEGEA VIEŢII NOASTRE

-I-

Aparţinem pământului Ţării la fel cum el ne aparţine nouă.
Suntem douăzeci şi unu de milioane de suflete unite de aceeaşi istorie, de aceeaşi credinţă, de aceeaşi limbă.
Nu suntem aici de ieri de alaltăieri. Ne curge prin vine sângele a două Popoare mari şi vechi: dacii şi romanii.

Trei fermenţi spirituali ne-au dat o fizionomie morală aparte: religia creştin ortodoxă, limba română şi tradiţiile noastre. Sub elanul lor vital ne-am creat o cultură de o originalitate robustă.

Pentru a ne păstra credinţa, limba şi tradiţiile şi pentru a ne clădi viaţa conform dinamismului lor a trebuit să ne batem.
Nu suntem un Popor prea mare, dar puţini sunt aceia care au dat dovadă de mai multă fidelitate faţă de ei înşişi, care au suferit mai mult ca noi pentru idealul lor şi viaţa lor.
Evoluţia ascendentă spre libertate naţională şi unitate statală a fost şi trebuie să rămână o constantă a istoriei noastre.
Nu vom putea admira niciodată îndeajuns dârzenia strămoşilor noştri care nu au încetat să-şi apere fiinţa, sufletul şi Pământul nici în cele mai teribile împrejurări.

Dreptul de a ne păstra moştenirea pe care ne-au lăsat-o strămoşii e un drept inviolabil.
Un popor nu poate exista fără resursele Ţării sale şi ale mediului său naţional.
Folosirea a tot ce ne oferă Ţara şi Naţiunea nu ni se poate contesta.

-II-

Apreciem efortul care a făcut din om stăpânul naturii şi i-a asigurat confortul material.
Dar e oare o impertinenţă că ne preocupă consecinţele acestei evoluţii?
Ce se va întâmpla dacă se va rămâne la noţiunea de homo economicus, la producţie, la câştigarea de bani, la concepţia pur materială a fericirii?
Unde ne duc lăcomia şi dispreţul pentru viaţă şi morală?
În aceste condiţii un popor creştin va putea rămâne creştin?

Cenzorii ne cataloghează credinţa drept misticism.
E misticism în faptul că nu ne uităm originile creştine şi cei două mii de ani de istorie în care Biserica ne-a format sufletul şi mediul social?
Să negi caracterul sau esenţa creştină a Naţiunii şi a culturii noastre e pentru un român o dovadă de ingratitudine şi o renegare.

Nu ne putem rupe de trecut.
În situaţia noastră niciun scut nu e de prisos şi niciun risc nu se justifică.
Românismul e un mijloc de apărare a religiei noastre.

-III-

Omenirea nu a fost clădită uniform.
Dumnezeu a făcut Neamurile şi Patriile diferite pentru diversitatea aptitudinilor şi pentru schimbul de servicii.
A crescut în prezent acţiunea agenţilor de nivelare şi de uniformizare, dar rămân în om structuri sufleteşti pe care nimic nu le va clinti şi spectacolul lumii actuale cu reacţiile sale naţionale, cu redeşteptarea spontaneităţilor umane, nu anunţă o omenire pe cale de a renunţa la diversitate.

Pentru noi suprema grijă să fie acceptarea moralei creştine.
Cel mai bun mod de a ne apăra e de a trăi normal, curat şi cu nobleţe.
Cât timp o să rezistăm influenţelor negative externe?
Cât vrem noi.

Ne datorăm nenorocirile înclinaţiei noastre leneşe pentru soluţii superficiale, de azi pe mâine.
Aşteptăm totul de la bunul Dumnezeu.
Dumnezeu ne ajută, dar mai trebuie să facem şi noi câte ceva.
Bătutul pasului pe loc e nefolositor şi trebuie să scăpăm de ezitări.

Am mai spus-o şi-o repetăm, avem nevoie de o doctrină românească.
Va trebui să facem un efort extraordinar pentru a fi iar ce am fost.
Acest efort nu-l vom putea face în numele unui ideal confuz fără legătură cu realitatea.
Avem nevoie de un ideal clar, întemeiat pe trecutul nostru şi pe misiunea noastră, de un crez spiritual care să cuprindă în formule atrăgătoare toate motivele noastre de a fi.

-IV-

Vom fi ortodocşi sau nu vom fi.
Cele mai bune elemente pe care le avem în cultură ne vin din ortodoxism.
Dacă am renunţa la credinţa noastră, am renuţa şi la partea cea mai bogată a avuţiei noastre culturale.
Dacă nu am mai fi ortodocşi nu am mai fi nici români.

Unde vom găsi sursa vieţii?
În trecutul nostru.
Fără cunoaşterea trecutului nu vom putea continua lucrarea strămoşilor.
Doar acţionând, creând, clădind, aşa cum au făcut înaintaşii, ne vom putea justifica dreptul la viaţă.

Avem încă un viitor.
Pentru el va trebui să ducem o luptă dură care nu se va termina niciodată.
Vom dăinui doar prin voinţă, prin statornicie şi prin eroism.
Ce pierdem dacă facem legea vieţii noastre dintr-un astfel de efort?

Predescu Virgil
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Joi Mar 28, 2013 7:14 am

Ce-ar fi dacă am reveni la judeţele înfiinţate după Marea Unire şi la constituţia din 1923?
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Joi Mar 28, 2013 7:17 am

„Fereşte-te de acel duşman care vrea să te câştige şi pe tine împotriva ta.” - Nicolae Iorga

„Temniţa cea mai de temut e aceea în care te simţi mai bine.” - Nicolae Iorga
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Vin Mar 29, 2013 10:21 am

CE-I AL NOSTRU RĂMÂNE AL NOSTRU!

-I-

Anul 2013 ne-a găsit mai dezbinaţi şi mai dezorientaţi decât eram în 1989.
Nu ne mai dezbină ideologiile, în care nu mai credem, ci un negativism deplorabil şi un scepticism uşuratic.

Ne-a cuprins această stare de spirit la un început neliniştitor de secol.
Suntem ţinta asalturilor centralismului mondial şi ale unor civilizaţii decadente.
Nu e cruţat nimic: Stat, economie, societate, Religie, morală.

-II-

Problema noastră nu e de ordin politic.
Mai important decât orice e să rămânem noi înşine.
Riscul de a ajunge popor pervertit, metisat, subprodus al unor civilizaţii străine, e real.

Cadrul politic contează mai puţin dacă avem dorinţa de a exista.
Strămoşii noştri, mult mai slabi ca noi, au rezistat într-un mediu ostil pentru că au purtat în suflet o neclintită hotărâre de a trăi. Au trăit în ciuda năvălitorilor şi cotropitorilor, au trăit în ciuda laşităţilor, necinstei sau trădărilor unora dintre ei, au trăit greu, dar au trăit.

Viaţa înseamnă luptă.
Strămoşii au ales viaţa.
Le vom urma exemplul?

-III-

E esenţial pentru noi să ne administrăm singuri.
Un Popor hotărât să-şi apere fiinţa trebuie să fie stăpân la el în Ţară.

Dreptul de a ne administra singuri a fost obiectivul nostru suprem încă de la înfiinţarea primelor state româneşti.
Greu de crezut că atâtea generaţii s-au înşelat văzând în aceasta o necesitate vitală pentru Naţiune.

-IV-

Factorii economici nu fac integral istoria şi nu condiţionează singuri viaţa Popoarelor.
Dar văzând crâncena competiţie pentru resurse naturale şi conflictele sociale generate de criză putem nega denaturarea vieţii noastre de către economie?

Evaluăm progresul economic după numărul fabricilor, după cantitatea de materii prime scoase din sol, după recoltele din agricultură, după valoarea investiţiilor străine.
Suntem creştini, ar trebui să evaluăm progresul economic pornind de la om, de la ceea ce-i oferă acest progres omului pentru a-l face mai om, pentru a-i permite să trăiască frumos, normal, curat.

Cea mai rea proletarizare nu e cea provocată de sărăcie, ci proletarizarea interioară, convingerea populaţiei că nu mai are niciun orizont, că e condamnată la dispariţie treptată şi că speranţa îi e interzisă.

-V-

Primul apostolat, în prezent, e cel al gândirii.
Un popor ca al nostru, trăind în condiţii geopolitice dificile, nu se poate lipsi de orientare continuă şi de îndrumători.

Orientare şi îndrumători ne poate oferi şi elita noastră intelectuală.
Sunt unii din această elită care îşi proclamă zgomotos ataşamentul pasionat pentru cosmopolitism. Foarte bine! Lumea există însă prin Ţări şi Naţiuni.
Intelectualii noştri cosmopoliţi contribuind la dezvoltarea Ţării şi Naţiunii vor contribui şi la dezvoltarea lumii.

-VI-

Auzim spunându-se mereu că învăţământul e o dramă.
Vor realiza cei care ne conduc învăţământul că menirea lor e de a servi Naţiunea?

Nu se vede că un sistem de învăţământ, care ar trebui să dea României cetăţeni patrioţi, produce doar defetişti?
Ne va fi greu să avem un viitor cu generaţii de tineri dezrădăcinaţi, crescuţi în cel mai dezolant neutralism naţional.

-VII-

Suntem fii Bisericii.
Biserica e Hristos.
Divină ca Întemeietorul său, Biserica e umană ca şi El. Prin această latură Biserica se încarnează în istoria omenirii.

Avem nevoie de Biserică pentru a ne apăra de răul din noi şi din jurul nostru.
Biserica are nevoie de noi pentru a creşte, pentru a se consolida şi pentru a-şi împlini menirea.

Alegerea ne aparţine.
Putem întoarce spatele Credinţei şi Bisericii, ne putem deschide tuturor otrăvurilor şi miasmelor nesănătoase care încearcă să ne distrugă sau putem rămâne credincioşi şi apropiaţi de Biserică.
Rămânând credincioşi şi apropiaţi de Biserică vom avea o înţelegere superioară a ceea ce e familia, o anumită calitate a moravurilor, un anumit nivel al ordinii sociale şi chiar dacă nu suntem un Popor mare vom dăinui.

-VIII-

Dragostea de Religie, de Naţiune şi de Ţară a strămoşilor noştri ne e întipărită în inimi şi nimeni nu ne poate lipsi de ea.
România e ortodoxă şi românească şi va rămâne ortodoxă şi românească.

Adversităţile descurajează Popoarele slabe şi oamenii fără convingeri, dar ele însufleţesc curajul inimilor viteze.
Acelora care vor să ne ia ce-i al nostru le vom spune cu mândrie şi hotărâre românească: ce-i al nostru rămâne al nostru!

Nu suntem destul de puternici, vor replica unii.
Poate, dar contăm pe ce suntem şi avem dreptul să trăim.

Popescu Angela
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Mier Apr 17, 2013 11:43 am

Patriile sunt ucise mai întâi în inimi.
România apără-ţi sufletul!
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Mier Apr 17, 2013 11:50 am

Pentru înfăptuirea României Mari şi pentru apărarea ei au luptat şi au murit 1.800.000 de oameni.
Să nu ne batem joc de sacrificiul lor.
România: DA!
Regionalizare şi descentralizare: NU!
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Mier Apr 24, 2013 1:52 am


O singură regiune
ROMÂNIA
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Mier Apr 24, 2013 1:59 am

PATRIA

Teritoriul

-I-

O familie nu poate exista fără un cămin.
Un Popor nu poate exista fără o Patrie, fără un teritoriu.

Teritoriul e esenţial.
Trăim din produsele lui şi-i asimilăm intim elementele materiale care intră în compoziţia corpului nostru.
Suntem plămădiţi din Pământul Patriei.

-II-

Teritoriului îi datorăm valorile noastre materiale.
Agricultura şi industria folosesc resursele solului şi subsolului.

Avem puţine lucruri din trecut.
Cea mai mare parte a obiectelor de preţ, a palatelor a dispărut fără urmă.
Cele mai multe cetăţi au ajuns ruine.
Dar Pământul a rămas.
Pământul e cea mai sigură bogăţie.
Pământul trebuie apărat chiar şi cu preţul vieţii.

Fără un teritoriu am rătăci de colo colo pentru a ne asigura existenţa.
Nu am putea realiza nimic.
Nu am putea să ne îmbunătăţim nivelul de trai.
Nomazii nu şi-au depăşit condiţia, nu au evoluat.

-III-

Patria stabileşte între noi o comunitate de gusturi, de credinţă, de obiceiuri şi de activitate practică.
Dar legătura prin care Patria ne uneşte e mai mult decât atât.
Ne iubim Pământul ca pe un prieten credincios, ca pe un relicvariu ce cuprinde toate emoţiile noastre.
Nu e pentru noi un Pământ obişnuit.
Imaginea sa o purtăm în suflet pentru că pe el trăim şi pentru că în el ne sunt îngropaţi morţii.
Pământul e teatrul istoriei noastre, e moşia comună crescută şi apărată de strămoşi care au
udat-o cu sudoare, cu sânge şi cu lacrimi.

Statul

Patria singură nu poate exista.
Are nevoie de Stat.

Statul trebuie să fie puternic.
Statul e instrumentul prin intermediul căruia ne apărăm Patria, viaţa şi identitatea.

Putem fi liberi doar dacă Statul e liber.
Principalul drept al omului e suveranitatea naţională.

Istoria

O altă condiţie a existenţei Patriei e continuitatea în timp, istoria.
Cunoaşterea şi respectarea trecutului sunt deosebit de importante.
Prin cunoaşterea trecutului ne identificăm cu strămoşii şi cu urmaşii.
Trecutul îi dă Patriei o fizionomie proprie, o psihologie colectivă, o stare sufletească, o conştiinţă naţională şi prin aceasta îi asigură unitatea.
Fondul comun de amintiri, de tradiţii, de credinţă face ca Patria să fie solidă.

Patria şi noi

Patria ne influenţează comportamentul.
Ea ne determină să fim altruişti, să punem interesul general mai presus de interesul propriu şi să respectăm legile.
Prin intermediul Patriei învăţăm să trăim împreună.

Patria dă legăturilor de solidaritate o mare forţă.
Locuirea în Patrie ne apropie şi ne face dependenţi unii de alţii.
Astfel distincţia dintre interesul personal şi interesul comun dispare.

Patria contribuie şi la perfecţionarea inteligenţei noastre.
Legătura cu un mediu fix ne determină inteligenţa să se raporteze la realitate, o impiedică să divagheze.
Devenim astfel mai morali, mai ordonaţi, mai cumpătaţi, mai prevăzători, mai puţin sugestionabili de sofisme periculoase.
Bunul simţ şi filozofia practică a ţăranilor noştri sunt o dovadă în acest sens.

Perenitatea Patriei

Patriile nu vor înceta niciodată să existe.
Să concepi contrariul e o aberaţie.
Patriile susţin omenirea şi civilizaţia.

Patria e o parte a omenirii.
Cine nu iubeşte Patria nu iubeşte nici omenirea.
Fără iubirea de Patrie iubirea pentru omenire e suspectă.

Idea de Patrie e factorul dinamizant al lumii.
Nicio altă idee nu realizează o mai mare unitate a inimilor, a inteligenţelor şi a ţelurilor.

Dordea Cosmin
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Joi Mai 02, 2013 6:57 am

Tomi a scris:

O singură regiune
ROMÂNIA

Nu am folosit harta României Mari pentru că mă refeream la regionalizare.
Regionalizarea vizează teritoriul actual al Ţării.
Susţin demersul acelora care vor să readucă Basarabia acasă.

Dordea Cosmin
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Sam Mai 04, 2013 4:47 pm



CÂNTEC DE PAŞTI
de Stuart Merrill

Mi-e sufletul de clopote plin.
Am polen galben pe pleoape.
Văd în oglinzi albastre de ape
Stele lucind pe cerul senin.

Mi-e sufletul de biserici plin.
Pe păr petale mi-au nins.
Copiii se opresc din plâns
Intonând un cântec divin.

Mi-e sufletul înger înaripat.
Mi-e sufletul plin de avânt.
Aud toţi oamenii spunând
Iisus Hristos a înviat!

Mi-e bucuria din suflet deplină.
Mi-e în suflet bunul Dumnezeu.
Doamne veghează-mă mereu
Pe calea ce duce spre lumină.

Traducere de Pârvu Ana Maria




__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Vin Mai 10, 2013 6:53 am

ÎN FURTUNĂ

-I-

O revoluţie politică teribilă zdruncină Patriile din temelii.
Posibilitatea creării unui univers concentraţionar global şi teama de el încep să se contureze.
Situaţie periculoasă fără precedent în istorie.
Moralitatea noastră, limba română, obiceiurile noastre, conştiinţa noastră naţională îi suportă cu greu repercusiunile.
Se naşte o întrebare plină de nelinişte: vom rezista?

-II-

Avem tărie de caracter.
Ne-am salvat în trecut luptând cu trei imperii.
Ne vom salva şi acum.
Am fost şi-om fi!
Depresiile unora dintre noi sunt fandoseli.
De ce atâta pesimism?!

Ce trebuie să facem pentru a ne relua drumul spre viitor?
Întâi să ne întoarcem la ce ne-a asigurat existenţa.
Apoi să nu abandonăm niciunul din idealurile strămoşilor.
Lipsa de continuitate istorică ne-ar face să batem pasul pe loc.

-III-

Să ne administrăm singuri!
Dreptul la viaţă şi tutela sunt incompatibile.
Să ne recuperăm suveranitatea!
Aservirea e de neconceput.
Un Popor are nevoie de prestigiu.
Să ne păstrăm încrederea!
Încrederea în noi.
Încrederea în destinul nostru.

-IV-

Nu putem fi parţial români.
Colaboraţionist devine doar cine acceptă deznaţionalizarea.
Aduce servicii Ţării doar cine nu se leapadă de românul din el.
Avem sânge nobil daco-roman.
Pentru noi secretul măreţiei e să progresăm rămânând noi înşine.

Să fim noi înşine pe deplin.
Fără ceea ce ne defineşte nu ne putem păstra specificul, baza oricărei mari realizări.
Ne plângem mereu de viaţa noastră fără orizont, de neputinţa noastră de a crea ceva remarcabil.
Am lucrat vreodată pentru binele comun din toate puterile, stimulaţi din interior de dragostea de Ţară, de energiile trecutului şi de o credinţă de nezdruncinat în viitor?

-V-

E timpul să ne comportăm ca Popor matur.
Ne-o cere situaţia Ţării.
Nu credeţi că unele dintre neurasteniile noastre, dintre repulsiile noastre, dintre disperările noastre sunt ridicole şi denotă o adolescenţă întârziată?

-VI-

Vom avea un viitor dacă ne vom da osteneala să-l construim.
Nu împrejurările ne-au adus unde suntem, ci noi.
Fiecare regres a fost consecinţa nesocotinţei noastre sau a apatiei noastre.
Fiecare redresare s-a produs oportun când ne-am hotărât s-o vrem.

Să ne purtăm torţa ţinând-o sus deasupra capului şi să n-o lăsăm să se stingă oricât de puternică ar fi furtuna.

Tomescu Ionuţ
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Mier Mai 15, 2013 12:58 am

BALADA SOLDATULUI
de maior (r) Vasile Tomescu

L-au doborât într-o zi cu ger care muşcă.
Pe câmpia albă, unde e duşmanul ascuns,
Trupul lui tânăr zace de gloanţe răpus
Şi mâinile îi mai sunt încleştate pe puşcă.

A murit, dar pare că priveşte crunt în jur.
Pe chipul lui palid nu vezi nicio teamă.
Simţi că s-a stins în tăcere, fără să geamă,
Înroşind zăpada cu sângele-i pur.

Îşi iubea Ţara, satul dintre munţi,
Credinţa, soţia, copii, părinţii cărunţi.
De aceea a luptat, de aceea s-a jertifit.

De aceea acum pe nesfârşita câmpie,
Trupu-i ameninţător, încă plin de mânie,
Stă în calea răului ca un zid de granit.


19 ianuarie 1942
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Lun Mai 20, 2013 7:27 am

FĂRĂ PATRITOTISM NU AVEM VIITOR

Pentru oricine are sentimente patriotice, Patria e o mamă.
Toţi copii acestei mame sunt fraţi în ochii patriotului.
Patria e pentru patriot o mare familie şi ce-l face să se simtă ataşat de familie îl face să se simtă ataşat şi de Patrie.

Moartea pentru Patrie e o datorie sfântă pentru soldat.
El îşi riscă viaţa fără să crâcnească.
Patriotismul înalţă omul, îl face mai bun.
Cine îşi refuză sângele Patriei e abject şi merită dispreţul tuturor.

Printre civili acela care-şi iubeşte Patria are curaj civic.
Magistrat el aplică legea, el e incoruptibil, el e dreptatea, el ştie că procedând astfel ocroteşte inima Patriei.
Simplu cetăţean el face tot ce face, el spune tot ce spune de dragul Patriei sale.

Gândiţi-vă cum ar fi dacă patriotismul ne-ar însufleţi pe toţi.
Am fi un singur suflet, un tot viu şi armonia ne-ar însuti puterile.
Patria ar fi invincibilă, respectată, temută şi calea spre progres ne-ar fi larg deschisă.
Doar patriotismul poate face Patria să dureze pentru că doar el poate crea acea unitate de gând, de simţire, de curaj, de virtute care asigură continuitatea vieţii, bogăţia, măreţia şi puterea.
Un Popor lipsit de patriotism nu are viitor.

Popescu Angela

__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Tomi la data de Vin Mai 24, 2013 12:05 pm

TRENUL
de maior (r) Vasile Tomescu

Trenul cenuşiu,
Care a plecat,
Şuieră a pustiu
Şi cu el m-a luat.
Fecioară Marie
Ai milă de mine!
Cu bine Patrie!
Satul meu cu bine!

Bietul meu tată
Va vedea curând
Pe mama îngrijorată
Vântul ascultând.
Fecioară Marie
Ai milă de mine!
Cu bine Patrie!
Părinţi cu bine!

Sor-mea s-a sculat
Şi gura nu-i tace:
„Am visat,
Se va întoarce.”
Fecioară Marie
Ai milă de mine!
Cu bine Patrie!
Soră cu bine!

Soţia mea
Alba-i batistă
Îşi flutura
Privind tristă.
Fecioară Marie
Ai milă de mine!
Cu bine Patrie!
Soţie cu bine!

Garnitură rea,
De ce m-ai luat
Şi familia mea
Ai îndurerat?
Fecioară Marie
Ai milă de mine!
Cu bine Patrie!
Fericire cu bine!

25 august 1942
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX
avatar
Tomi

Mesaje : 245
Data de înscriere : 17/01/2013
Varsta : 37
Localizare : România

Vezi profilul utilizatorului http://tineriptromania.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: ROMÂNIA APĂRĂ-ŢI SUFLETUL

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 1 din 15 1, 2, 3 ... 8 ... 15  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum